Trei stadii de conştientă

Există trei stadii în dezvoltarea conştientei umane. Primul stadiu este Cunoaşterea Subconştientă. Condus de instinct şi

emoţii, acesta este nivelul omului de demult - sau al omului ca animal.

Al doilea stadiu este Cunoaşterea Conştientă. El se caracterizează prin căutarea de informaţii, care construieşte intelectul -

dar care, în cele din urmă, ajunge la gol spiritual. Acesta este nivelul omului modern, al omului ca gânditor.

Al treilea stadiu este Cunoaşterea Supra-Conştientă. Este nivelul renunţării totale la orice soluţie intelectuală, la orice

nevoie de a controla sau planifica. El se caracterizează prin necunoaştere conştientă.

Este nivelul persoanei divine, al co-creatorului. Voi vă aflaţi într-un moment în care stadiul al doilea începe să se încheie şi

ia naştere stadiul al treilea.

Intrarea în stadiul al treilea cere un mod diferit de a trăi, atât din punct de vedere individual, cât şi colectiv. Ea cere

respingerea minţii care controlează, cât şi o investigare completă a acelei minţi, a fricilor pe care ea se bazează şi a

inutilităţii totale a creaţiilor ei.

Trăind în frică, mintea-ego caută siguranţă, dar nu o găseşte niciodată. Dat fiind faptul că nu îşi investighează niciodată

propriile frici, ea este în permanenţă mânată de frică în mod inconştient, iar creaţiile ei sunt proiecţii inconştiente ale acelei

frici. Acestea includ toate dramele din cadrul relaţiilor.

Frica trebuie să fie privită în faţă. Trebuie să se acţioneze asupra ei. Trebuie să fie conştientizată. Astfel se aduce

întunericul la lumină. Se pune capăt prăpăstiei dintre ego şi spirit, dintre ce este înăuntru şi ce este în afară. Lumina care

vine atunci când întunericul a fost pe deplin explorat, nu este aceeaşi lumină care exista acolo, atunci când întunericul a

fost dat la o parte.

în primul stadiu respingi întunericul, deoarece îţi esie frică de el. In al doilea stadiu îl dai deoparte, încercând să-1 explici.

în al treilea stadiu, îmbrăţişezi întunericul şi îl integrezi.

în al doilea stadiu, bucuria ta era ca o pojghiţă subţire, gata să crape. Orice provocare mai puternică o putea rupe.

în al treilea stadiu, bucuria ta este foarte profundă. Provocările sunt acceptate şi aduse la perfecţiune. într-o bucurie atât de

profundă, nu există loc nici măcar pentru posibilitatea pedepsei. Aceasta nu este bucuria lui Adam în grădină. Este bucuria

lui Iov în deşert.

Stadiul al treilea se referă la desfiinţarea orgoliului minţii-ego. In primul stadiu, omul nu-L cunoaşte pe Dumnezeu.

Vechiul Testament este învăţătura pentru stadiul întâi al omului. El spune: „Fă aşa, pentru că, altfel, Dumnezeu te va

pedepsi!". Este vorba de frică la nivelul emoţional cel mai profund. De aceea Dumnezeu, în mânia Sa, distruge oraşe

întregi. Mesajul către om este „trebuie să devii conştient de Dumnezeul din afara ta".

în stadiul al doilea, omul este conştient de Dumnezeu, dar încă separat de El. Noul Testament este învăţătura pentru cel deal

doilea stadiu al omului. El spune: „Dumnezeu nu e răzbunător. El te iubeşte şi-ţi cere să vii şi să-I accepţi învăţătura.

Viaţa ta va fi mai fericită dacă-I faci loc lui Dumnezeu în ea". învăţăturile celui de-al doilea stadiu se concentrează asupra a

ceea ce vei pierde, dacă îl ţii pe Dumnezeu afară din viaţa ta. Ele sunt învăţături care vor să convingă, bazate încă pe frică

şi separare.

învăţătura mea a fost întotdeauna o învăţătură pentru stadiul al treilea. întotdeauna v-am spus: „îl veţi găsi pe Dumnezeu în

inimile voastre şi în inimile fraţilor voştri. Dumnezeu nu poate fi niciodată separat de voi, deoarece esenţa voastră este

divină". Dar, atunci când învăţătura pentru stadiul trei este auzită de urechi din stadiul doi, rezultatul este o interpretare

potrivită stadiului al doilea.